Poveste de Iarnă

Ești aroma bradului de Crăciun,
Ești dimineața zâmbetului meu,
Ești picătura de apă pe care
O sorb cu nesaț într-o dulce desfătare a sufletului.
Ești piatra pe care imi odihnesc visele,
Ești focul care mă învăluie într-un voluptos răsfăț,
Ești catifeaua petalei de trandafir
De pe care culeg, mirată, boabele de rouă,
Ești curcubeul care răsare după fiecare furtună a ființei mele.
Ești armonia fiecărei melodii
Care îmi înfioară trupul.
Ești fosnetul florilor de salcâm,
Ești dansul diafan al fluturilor.
Lasă-mă să păstrez tot ce ești!
Așează-te ușor în brațele mele
Și spune-mi povestea unei nopți
În care doi copii îl așteptau, îmbujorați, pe Moș Crăciun.